Am zis ca o sa scriu ceva despre concertul IRIS de la Turda. Am gasit acum ceva timp liber si m-am pus pe asternut in pagina cate ceva. Asadar, concertul de la Turda. A fost prima mea descalecare in orasul asta. Am intrebat ici si colo unde e centrul si am fost indrumat intr-acolo. Mi s-a atras atentia: "Vezi ca e plin de lume! ". Am ajuns la locul pe care il cautam si am descoperit ceva la care nu ma asteptam: pur si simplu un balci. Ca mai mult de atat nu se poate numi. O strada principala, iar de o parte si de alta n-spe mii de tarabe cu kitsch-uri. Carnuri, mici, frigarui sfaraiau care mai de care, vata pe bat, baloane, cornite luminescente, sabii asisderea, corturi, oameni dormind prin masini. Si multi, dar foarte multi, rromi. Deasemenea, multi pustani de 15-16 ani, care mai de care mai pestrit imbracati, cu frizuri mai haioase, colorate si mai oblic facute. Am intrat intr-o alimentara sa cumpar un suc si vanzatoarele se plangeau ca nu e lume deloc prin centru. Adevarul e ca atunci cand am ajuns eu era destul popor, dar locatia s-a umplut cand a inceput recitalul Mandinga. Multi gura casca, marea majoritate dandu-si coate si chicotind (excitati cred) la vederea decolteului Elenei si a costumatiei mai mult decat sumare a celor doua dansatoare ale trupei. Iar pustoaicele au intrat in delir cand unii componenti ai trupei si-au dat jos tricourile si si-au dezvelit pectoralii. In tot desertul asta de "zile ale municipiului" am gasit si o oaza de rock, o terasa unde din boxe se auzea genul asta de muzica si unde mi-am petrecut ceva timp. Dupa asta, am plecat spre scena si mi-am facut cu greu loc printre iubitorii "de frumos". Am ajuns astfel in primul rand (dupa ce am asteptat ca o familie de pocaiti sa paraseasca locul ala) si m-am pregatit de concert. Nu stiam ca urmeaza si Vita de vie, asa ca asteptarea pentru concertul IRIS s-a prelungit cu inca vreo ora.
Concertul a inceput la 21.45 (stiu asta pentru ca m-am uitat pe camera la cat am inceput sa filmez :) ). Intr-o ordine exacta, piesele au fost: "Pamantul il cuprind", "Somn bizar", "Baby", "Ingerii goi", "Dorinta", "Vino pentru totdeauna", "Nu ma uita", "Casino", "Eu si cu tine", "Iris Aeterna", "Pe ape", "Doamna in negru", "Iris Maxima". La bis au cantat "Floare de Iris" si "Strada ta". Iar finalul si salutul pentru public a fost, dupa cum spunea si Daria, pe "We are the champions", la fel ca la "30 de ani" de la Cluj. Despre concert ce pot sa spun? El in sine, mi-a placut. A fost in nota IRIS. Cum zicea si Daria, Boro si Valter pareau foarte bine dispusi, in schimb Minculescu nu prea era in apele lui. Am aflat imediat dupa concert motivul, cand am mers la microbuzul lor si i-am ajutat putin cu caratul sculelor: chiar inainte de concert, se incheiase meciul de fotbal Dinamo-Universitatea Craiova, pierdut de olteni. Eu am avut posibilitatea sa urmaresc concertul din alt loc si din alt punct de vedere decat cele obisnuite. L-am intrebat pe un gardian daca pot sa intru dincolo de gardul care despartea scena de public, iar acesta, spre surprinderea mea, mi-a permis, cu precizarea sa nu ma apropii prea mult. Cred ca la decizia lui a contribuit si faptul ca eram imbracat cu tricoul care avea imprimata
adresa site-ului. Am lasat camera sa filmeze si am reusit sa fac si ceva fotografii de pe langa scena. Despre public, nu stiu ce sa zic. Cum spunea si Daria, multe pustoaice si copii "atomici", cu sclipiciuri si cornite pe cap, era si un grup de rockeri pe-acolo, dar majoritatea celor prezenti nu cred ca aveau treaba cu IRIS, venisera doar ca era un nume care evolua pe scena. Dar concertul (cantarea, in sine) mie mi-a placut. Incerc, desi mi-e foarte greu, la asemenea evenimente, sa fac abstractie de cei din jur, care sunt acolo de umplutura, ca sa iasa in lume.
Si Daria, ca sa-ti spulber orice urma de indoiala, "Iris Maxima " si "Pe ape" au fost cat se poate de live. Am stat langa scena si am vazut. Cam rar face IRIS playback intr-un concert (chiar deloc), poate pe la emisiuni TV.
IRIS-ii cred ca sunt obisnuiti de-acum cu tot felul de public, fie el dintr-un club, de la o lansare de album, zilele orasului sau festivalurile berii. Dar trebuie sa canti si la chestii din astea, pentru ca trebuie sa traiesti.
Si a mai fost o chestie care m-a enervat la manifestarea asta: entertainer-ul care citea tot felul de glume rasuflate si care o tinea una-ntruna cu Ariesul Turda-n sus, Ariesul Turda-n jos (asta fiind echipa de fotbal a orasului, care avea meci in seara respectiva). Desi aproape nimeni nu tinea cu echipa aia. Si a mai facut el un sondaj in public, cam cine ar dori spectatorii sa vina la editiile viitoare ale sarbatorii. Evident, la asa public, au primat manelele, avand drept cap de afis cantaretul cu dinti de iepure.
Cam la atat s-ar rezuma cronica mea la acest ultim concert IRIS la care am participat. Astept concerte la care publicul sa fie pe aceeasi lungime de unda cu IRIS, pentru ca ei intr-adevar merita asta.
P.S.: Fotografii de la concert gasiti
aici.